luni, 14 iunie 2010
Desertul vietii
Sunt multe dar ...putine
Avem si lacrimi si avem suras
E greu dar e si bine
Traim dar parca totusi e... un vis.
Gandim ades la altii
Egoul neglijam
Am vrea sa fim ca brazii
Un aer pur mereu sa respiram...
Cand insa ploaia veseliei ne -ocoleste
cand Soarele ne arde mereu la nesfarsit
Cand singuri suntem cand vantul ne loveste
Speram ca agonia unui tsunami s-a linistit...
Si totusi este Bine
in oaza din desert
Caci inca sunt cu tine
Chiar de stiu ca nu poate fi permanent.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu