Suflet pustiu

Erau si vremuri(mai demult)
Cand ma puteam gandi cu bucurie
In zori de zi si chiar s-ascult
A marii vers pus pe ritmuri de melodie.

Erau si vremuri(cateodat)
cand sufletul canta in mine
Dar din pacate niciodat'
Nu se va mai armoniza in rime.

Erau chiar zile cand simteam
Ca pot zbura spre nemurire
Dar din pacate ce doream
Nu s-a realizat prin simpla traire.

Erau chiar ani ce tot treceau
si sufletul ramanea plin
Apoi, privind sentimente ce mureau
Simteam cum timpul se scurge lin.

si toate astea nu ar fi
De as putea sa pot pentru o clipa
S-opresc din drum doar intr-o zi
Iubirea ce o simt cum se-nfiripa.

Caci pot cateodata ,uneori
Sa ma gandesc ca vremea nu e dusa
Ca inca pot sa mai colind prin nori
Chiar daca pentru mine vremea e apusa.

Si ca din nori pot aduna din nou
Sperante-n lacrimi pentru o vecie
Sa umplu fantana dragostei si sa aud ecou
De amintiri ce se vor naste din pustie.