marți, 5 aprilie 2011

Cristalul constiintei


ciob din cristal ce cade sfios
culori ce alterneaza in nemurire
gand de dorinta ambitios
ce asteapta cuminte sa ajunga traire...
jar din Speranta ca arde mocnit
vise prea indelung ordonate
candela n noapte pentru un calator obosit
drum regasit dupa ale tale soapte.
credinta ca singuri nu suntem AICI
desi uneori sufletul ne este de gheata
dar e suficient din priviri sa ne facem alici
si sa ardem jinduind a celorlalti VIATA...
Mirare sa fie sau doar un miraj
ca ne am intalnit in asta Galaxie
sper sa nu gresesc acest ultim viraj
si sa dau culoare trairilor din asta poezie .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu