miercuri, 8 septembrie 2010

Urmarile verii



Vara ce trece peste sufletele infierbantate
ne lasa o pace ciudata ce seamana cu serenitate
vara ce ia cu ea visele din plasa Sperantei
ne lasa realitatea din nebuloasa cetei...

Vara ce seamana cu o ciocarlie
ce ne a incantat zilnic doar cu o aceeasi melodie
devine acum un pui de cuc speriat
ce nu stie unde i e cuibul caci ... a uitat.

Vara ce a adus zambete si flori
in curcubeul din Orizont pastelat in mii de culori
imi lasa mireasma unui trandafir obosit
ce desi ma nteapa cu al sa spin ramane favorit.

Vara ce pleaca si nu priveste napoi
ne lasa de mana pe noi aceeasi visatori eroi
ce inca putem impreuna sa calatorim
nedespartiti ca Don Quijote si Sancho Panza sa fim...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu