duminică, 5 septembrie 2010

Toamna iar



Toamna din suflet m apasa nespus
ca un apus ce nu vrea sa plece
si chiar de razele sale demult timp s au dus
priveste suspinand viata cum trece..

Toamna din frunze asteapta iar si iar
ca vantul hoinar sa le desprinda
sa poata sa nceapta tangoul hoinar
pana ca melodia celesta a iernii sa o atinga.

Toamna din brazi ramane mereu
in verdele Sperantei sa vietuiasca
ca astfel s aduca din maretia unui Zeu
forta din Olimp sa mi o daruiasca.

Si astfel constat ca un prieten gasii
in Toamna ce o credeam inamic imposibil
si aripi sa zbor nestiute in mine zarii
in cotlonul ascuns al gandului amovibil.

deci vino si tu sa ne inaltam
deasupra ideii de Toamna posaca
si impreuna durerile ploii de vara sa uitam
sa ncepem zborul nostru ACUM fara dar si daca ....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu