marți, 1 februarie 2011

Trenul pierdut


calator intr un tren hoiar
si nici nu mai stiu in fapt de era un tren
parea doar un vis ce se repeta iar si iar
dintr un ciudat si poznas vers din al vietii catren...
se facea ca am urcat fara bilet
si mereu ma uitam peste umar cu teama
speram sa fie in sensul corect
si sa nu aud nici o umbra din trecut cum ma cheama...
calator intr un tren fara pasageri
ma ndreptam spre destinatia finala
prin geam zaream cum un alai de ingeri
sopteau "ai o calatorie senzationala!"
dar ...nu puteam crede caci asa suntem noi
mereu ne dorim infinitul
si desi cateodata devenim eroi
ne amagim ca e inca departe asfintitul

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu